De ce ne pierdem sau abandonam prietenii

Ma gandesc daca are rost sa discut acum despre tipurile de relatii pe care le dezvoltam cu persoanele dimprejur. Totusi ce se intampla de ajungem la un moment dat cand nu ne mai intelegem cu oamenii care ne-au fost aproape si cu care “am impartit o bucata de paine”? Din ce motive rupem relatiile cu persoanele ce ne-au fost dragi candva? Ne schimbam gusturile in materie de prieteni/amici asa pe nesimtite sau ne saturam de oameni si ii inlocuim? Sunt persoane care inca ma citesc desi noi ca oameni nu mai suntem asa apropiati, fiecare a pornit in drumul lui.

Sa dau vina pe “viteza de maturizare”? Sa dau vina pe situatia financiara? Sa dau vina pe anturaj?

14 thoughts on “De ce ne pierdem sau abandonam prietenii”

  1. cam tarziu pentru un comment din partea mea dar am s-o fac…din moment ce am ajuns sa citesc despre prietenii pierdute macar sa-mi zic si eu parerea—sunt de acord cu ce a scris KINGA…distanta a fost de vina in cazul meu, da, inainte de plecare au avut loc comentarii de genul: o sa vb zilnic, webcam, telefon, scrisori etc…e vorba de prietena mea cea mai buna, care mi-a fost si colega de camera in perioada facultatii si pe care n-am vazut-o de 2 ani fiindca locuieste in alta tara…desi la inceput vb foarte des acum lucrurile s-au schimbat…poate de asta si scriu, ca mi-e dor de ea si ca simt ca distanta dintre noi e tot mai mare…pentru ca ea si-a facut noi prieteni, pentru ca simt ca nu mai fac parte din viata ei actuala, la fel se intampla si cu mine, prieteni noi, amintiri noi… si din pacate ramanem cu planurile pe care le tot facem…anul asta 100% ne intalnim si povestim si bla bla si tot asa…anul asta…anul asta…si timpul trece….trebuia sa ne intalnim primavara asta dar in martie a primit o bursa in SUA pentru 4 luni iar eu am fost anuntata ca fac practica 6 luni in alta tara…si cam atat.

  2. O buna si draga prietena are o teorie originala despre ruperea prieteniei intr-un anumit context. Ea spune ca oamenii carora le-ai fost alaturi cand le-a fost mai greu, nu te vor ierta. Nu-ti vor ieta ca i-ai vazut in cele mai negre momente ale existentei lor. Mi s-a parut fantasmagorica ideea, dar iata ca, de curand, draga mea prietena s-a decis da-mi ofere si demonstratia acestei teorii. 🙂
    Incep sa ma intreb daca exista cu adevarat prietenie, sau vorbim doar despre amicitii conjuncturale mai mult sau mai putin inchegate si a fel de bine ancorate in suflet precum puful pe receptaculul unei papadii…

  3. Si ei la randul lor isi fac alti prieteni 🙂 Daca vei suna un “vechi prieten” cu care nu ai mai vorbit de mult timp, e foarte probabil sa constati ca nici nu mai tine minte cine esti 🙂
    Dar nu e o drama, relatiile se fac/desfac repede (natura sociabila umana) 🙂

  4. …prietenii din generala…ii pierzi pt ca te apropii mai mult de cei din liceu…. pe acestia din liceu….pt ca urmeaza facultatea si / sau serviciul.. Prientenii intrerup legaturile datorita evenimentelor din viata…..fiecare isi traieste propria poveste care il marcheaza cumva….de aici si schimbarea de mentalitate ..atitudine…etc..

    ps: “…de ce nu mai scrii povesti ??? “

  5. Distanta, generic exprimand kilometrii care te despart, contul din banca, evolutia profesionala, anturaj, idei si interese, planuri pe termen mediu si lung.

    O prietenie “adevarata”, care sa tina mai multi ani, presupune o evolutie/involutie foarte asemanatoare, fie existenta unui liant destul de subtire pe care se bazeaza acesta prietenie.

    Asa ca nu exista prietenie adevarata. Doar ciocniri dealungul vietii, cu urmari mai scurte sau mai lungi in timp.

    ps: de murit mori singur. vreau sa vad un prieten adevarat care alege sa moara alaturi de cel pe care il numeste prieten. poate doar un caine sa faca asta.

  6. presupun ca asta tine de prioritatiile pe care le avem. pentru unii munca/facultatea este mai importanta si se axeaza mai mult pe asta, pentru altii este prietenul/prietena sau pur si simplu e o perioada in care vrei sa stai mai mult singur.

  7. Eu sunt de accord cu Kinga, si cred ca o prietenie adevarata nu dispare niciodata, chiar daca sunt la distanta, chiar daca au job-uri diferite, chiar daca…… Un prieten adevarat te sustine intotdeauna si e aproape de tine tot timpul nu conteaza unde e. O vorba buna de la cineva de incredere (un prieten) face mai mult ca orice si iti reda increderea si forta sa o iei de la capat.
    Oricum eu cred ca un prieten adevarat nu se poate pierde, chiar daca relatia se mai “raceste” din cauza timpului si distantei merita sa il mai suni din cand in cand sa ii amintesti ca este important pentru tine si asta sa o faci fara nici o retinere sigur o sa te inteleaga(asa e kinga:))

  8. Kinga, dacă prietenii tăi sunt de aceeași vârstă cu tine nu înseamnă neapărat că vă maturizați toți în același ritm.

    Am amici (ar fi forțat să le zic prieteni) de-o seamă cu mine sau chiar mai mari (27+) care încă o mai ard prin cluburi cu o bere în față toată noaptea și trăiesc din banii nevestelor sau ai părinților.

    Dacă nu ai mai nimic în comun cu prietenii tăi, ar trebui să-ți dea de gândit…

    La un scurt exercițiu de gândire, îți dai seama că de fapt nu îți pierzi niciun prieten în urma acestei „trieri” făcută de timp 🙂

  9. Distanta?! Promisiunile gen “vorbim zilnic, ne vizitam…” inainte de plecare par realizabile…dar viata merge inainte, iti scoate alti oameni in cale, nu e usor sa intretii o prietenie la distanta.
    Parintii nu-i alegem, prietenii da, deci sa fie vorba de alegerile pe care le facem?
    Banii nu cred ca afecteaza o prietenie stabila. Maturizarea? Ne maturizam odata cu ei, ne bazam unul pe celalalt, ne ridicam reciproc, atunci cand unul e jos. Da, in timp se poate sa nu mai avem asa multe in comun, nu mai mergem la aceeasi scoala, nu mai avem joburi asemanatoare, nu ne permitem sa stam asa des cu o sticla de ceva si sa vorbim pana in zori, dar nu tocmai asta e partea frumoasa? Ca nu suntem la fel? Chiar trebuie s-o luam pe acelasi drum ca sa pastram prietenia?

  10. 1) se mută/te muți în alt cartier/oraș/țară
    2) iubită/iubit un pic mai posesv (bonus)
    3) se angajează într-un mediu diferit
    4) se snobește (există cuvântul asta? 😀 )
    5) te prinde/îl prinzi într-o pasă proastă și începe să te înjure de toate neamurile
    șamd 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.