Cersetorii

Avem multe stresuri cotidiene. Unele mai mici, altele mai NATO, altele mai mari, dar unul este destul de aparte: cersitul! Sunt satul de cersetori cum sunt satul de multe alte lucruri enervante din tara asta. Sunt satul cum sigur sunteti si voi. Sunt satul sa mi se compare situatia printr-un opus ipotetic de genul: “altii n-au ce manca, stau pe strada si dorm sub cerul liber”. Ok, iar eu ce vina am ca unii au ajuns asa si poate majoritatea din ei vor sa traiasca asa? Cum vrei sa iti intaresti morala facuta mie dandu-mi un exemplu pentru care tu personal nu ai baga mana in foc sau daca ai baga-o, ai afla ca focul arde.

Multi din cersetorii astia sunt tiganusi, trimisi de “parintii” lor la secat capetele cetatenilor si la vrajit. In fiecare tiganie sunt foarte sigur ca exista o scoala de cersit, li se spune cum sa ceara, cum sa para cat mai umili si cum sa se milogeasca fara margini, nici cei care au facut filmul Filantropica nu si-ar putea imagina asa ceva. Ii vezi uneori cum se comporta, chiar nu trebuie sa fi Aristotel sa te prinzi de anumite functii psihologice ale omului sau ale copilului. Ii vezi cum canta melodia aia aiurita, uitandu-se pe pereti, ca si cum ar canta “Desteapta-te Romane” la scoala, ca simplu si banal protocol. M-a enervat un tiganus acum ceva vreme si i-am zis sa taca, zambea si apoi incerca sa fie trist, imita stangaci o fata de aia de copil nevinovat, apoi iar zambea si iar incerca sa fie inocent si trist. Teatru si iar teatru. Pe cine sa dam vina? Nu ma mai obosesc sa zic ca societatea si tara asta. Pur si simplu zic ca sincer le-as da cate una peste ochi dar parca nu e etic si nici logic. Cineva ii manipuleaza pe acesti copii si ii face scolarii milei. Ma enervez ca om, sa vad asa ceva. Umbla pe la gara niste cersetori mici, mereu ii vad acolo, ma intreb si eu: unde mama naibii sunt cei de la Protectia Copilului? Doar in fiecare zi se intampla sa-i vezi, de ce nu ii ia cineva si sa-i scoata de pe strazi? E o fetita mica si frumusica, o tiganca, imi e mila de ea. Face si ea ce face sora ei mai mare, odata am vazut ca ii dadea palme una din ea si imi pare rau ca nu prea am ce sa fac. Sa-i iau eu sa-i cresc nu pot. Sa-i ia altii, nu cred. Sa-i ia Protectia Copilului? Si ce sa faca cu ei? Ce sa faca o autoritate incompetenta intr-o tara incompetenta? Sa-i duca intr-un lagar de abuzuri psihice si sexuale mai periculos decat mediul in care s-au nascut si au crescut? Momentan nu avem raspunsuri si solutii pentru violenta sau lipsa spiritului de familie al atator parinti.

Alti cersetori sunt oameni ca noi, doar ca ei sunt mai comozi si mai lenesi decat omul de rand. Stau aiurea si intind mana, blamand o forta inexistenta ca i-a pus in fund pe trotuar. Probabil forta aia se numeste viata si intradevar nu suntem noi vinovati cu ceva ca ne nastem, dar ai capacitatea sa te schimbi, sa faci minuni. Cel putin sa traiesti decent sau… sa traiesti, nu sa cersesti. Desigur altii primesc atatea palme de la viata incat ajung acolo fara sa-si dea seama. Viata trece repede si schimbarea este la fel de rapida. Dar nu vorbesc de cei care sunt acolo pentru ca nu a mai existat nici o alta solutie ci de cei care intr-un fel sau altul aleg sa fie acolo sau cei care sunt acolo din cauza altora.

Mai sunt cersetorii afaceristi. Unii poate au destui bani, poate si o vila, si cersesc deoarece chiar se fac bani buni din asta, iar asta nu cred ca se intampla doar in strainatate, apoi sunt cei care devin dependenti de treaba asta si cheltuie castigul zilnic pe vicii zilnice. Am vazut la TV ca un cersetor prin Bucuresti recunostea ca face nu stiu cate sute de mii zilnic sau poate chiar 1 milion sau peste. Am ramas prost ca sa zic asa. Ma gandesc cati sunt care se gandesc la job-ul ala care sa te plateasca decent si cersetorii astia castiga mai mult decat orice salariat din Romania. Incepi sa intelegi “industria” si nu te mai mira nimic.

Eram candva cu o prietena prin cartier si veneam din parc, vazusem un cersetor sub un pod, mort de beat. Am trecut pe langa el si am zis sa-i ducem o paine. Zis si facut, ne-am intors si i-am dat painea la care el se uita si ma intreaba “dar o tigara nu ai?”. Nu mai tine faza cu “ia o paine”, banii sunt scopul, iar asta deja este o afacere nu mai e o situatie trista a unei persoane. M-a scarbit faza si tehnic as putea zice ca nu pot sa-i cer mai mult dar chiar asa? Ei bine, chiar asa! Multi chiar asta fac, se duc pe strazi cum se duc tinerii in cluburi. E o comoditate pentru ei si o distractie continua, traind liberi si primind cateceva zilnic de la cineva. Ei traiesc mai bine decat multi romani care au o casa si nu stiu cate imprumuturi la banci. Aparentele inseala, chiar si in cazuri ca astea. Ti-e mila poate sa admiti asta sau nu consideri ca e moral din partea ta sa crezi asta, dar adevarul e altul. Daca ai fi invizibil si ai sta pe langa ei cred ca te-ai uimi de cati bani pot face rost acesti oameni si cu fiecare suma stransa cat potential pentru o schimbare se creeaza. Adica daca tot vorbim de logica hai sa ne gandim ca cineva ar face minim un milion pe zi. Iar asta este doar o ipoteza blanda caci sumele devin din ce in ce mai mari.

Avand mereu mila asta a noastra suntem partasi acestor lucruri pana la urma. Iar fiind toleranti o sa ajungem sa vedem schimbarea cersetorilor mai bine. Din mila o s-o dam in nervi ca nu ne mai lasa in pace dar chiar si asa singurele vorbe care o sa le rostim o sa fie unele amare de genul “Tin minte vremurile cand le dadeam ceva la cersetori din mila, acum le dau ca sa nu ma mai urmareasca”.

9 thoughts on “Cersetorii”

  1. pai asta si ziceam, imita asa grotesc o expresie de copil intristat…ca ma iau eu de el…puppy dog eyes gen, imi venea si mai mult sa-i dau una…

  2. buey… nush unde ai vazut un tziganushi dashtia care fac pe nevinovatzii ca eu personal numai de daia plini de tupeu dau… in asha hal de tupeu incat unu era cat pe ce sa-mi dea shi una… ca el are tupeu sa dea… eu am? :))) asha m-a intrebat… nevinovat zici? mneah… cu mine nu le merge… 🙂

  3. Nu, batranica mea, nu e asa… nu cere niciodata nimic, nu trage de tine, nu face galagie, doar a avut o viata care si-a cam batut joc de ea. Sunt putini cei care se apleaca sa-i puna cate 1 leu in mana… si are maini muncite. Asta ma deranjeaza cel mai rau – ca poti munci 40 de ani si la batranete te trezesti pe drumuri, si un dobitoc nascut in familia potrivita trece prin viata fara sa munceasca o singura zi din viata lui.

  4. neah, am zis, aparentele inseala, vazusem si eu asa o batrana si ma gandeam ca poate trebuia sa-i dau ceva, facusem cativa pasi si o vazusem cum incepuse sa injure ca nebuna niste copii care cerseau cu ea p-acolo si nu injura asa din isterie de aia ca era agasata, ci asa ca fel de ala amar de-a fi, daca ii dadeam ceva ma simteam mai prost dupa aia stiind ca i-am dat unei scorpii ceva

  5. De atatea ori mi-am spus ca nu le mai dau bani, si m-apuca din cand in cand mila si mana scoate bani din buzunar in mod automat.
    Nu-mi place cand trec pe langa o batrana care a ramas pe strada, ma simt neputincioasa, n-am cum s-o iau acasa, n-am incredere in serviciile primariei. Ma enerveaza cand imi cer bani tot felul de betivi, sau tigancile care sunt si foarte agasante si nu inteleg un NU nervos.
    Oricum, cred ca numarul cersetorilor de pe strazi spune multe despre starea unei societati… 🙁

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *