Copilaria generatiei X

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, generatia X.

Nascuti la inceputul anilor ’80, vedem in prezent cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o ei si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre timp de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii care bombane in spatele nostru ca “noi nu stim nimic”.

Suntem ultima generatie care a jucat “de-a v-ati ascunselea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara.. tara vrem ostasi, Prinselea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si Vardistii”, suntem ultimii care au strigat “Un-doi-trei, la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am incercat jocurile video (Mario, Tetris, etc.) si primii care ne-am bucurat de desenele animate color. Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea de firma (Lee, Diesel) era deja lider de gasca. Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, s-au taiat la mana si s-au facut frati de cruce, fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.

Noi nu am dat Capacitatea, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic. Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat “Multi Ani Traiasca!” nu “Happy Birthday!” la aniversari, spuneam “misto” si “fain” in loc de “cool”, cum e la moda acum. Am sorbit din ochi “Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas”.. si cine zice ca nu s-a uitat.. ori minte ori inca nu avea televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu aveam si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s-a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile straine ne inebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, ciocolata Milka si bomboanele M&M, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata, inghetata vafa, batonase de ciocolata de casa, amandine si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala si sa pierdem timpul pe maidan.

Noi am ascultat si Metallica, Ace of Base, DjBobo si Michael Jackson, Backstreet Boys, Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele de la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar, spre deosebire de tanara generatie din zilele noastre, noi am auzit de Abba, Queen, cat si de noile celebritati, gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, “muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!”. Am citit “Licurici, Cutezatorii, Pif si Hercule” (aveau niste jucarii surpriza bestiale), si am baut Cico si sucuri de la TEC, fara sa ne fie teama ca au prea multe E-uri, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi. Nu ne dadeam beep-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation, ci jocuri tetris si jocuri pe televizor (Rambo, Mario, etc.), de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sau pe afara la bloc, sa jucam “Fantanita, sau Flori, fete si baieti sau Sticluta, Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa pupam PE GURA pe cine “iubeam”. Noi suntem cei care au mai “cerut (sau li s-a cerut) prietenia”, care inca roseam la cavantul “SEX”, dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi; tot noi suntem cei care am completat mii de oracole, sperand ca persoana admirata va citi acolo unde scrie “De cine iti place?”. Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam. Obisnuiam sa jucam “lapte gros si Capra”, si ne prapadeam de ras cand unul dintre colegi cadea in nas si se julea.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus si Abracadabra”.

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers..

3 thoughts on “Copilaria generatiei X”

  1. este absolut genial articolul asta…am doar 18 ani dar am prins cam tot ce e scris acolo…copii din ziua de azi nu mai stiu sa se joace in fata blocului cum o faceam noi…in schimb,ei stau la calculator(aici ar trebui sa dam vina si pe parinti)…

    ma intreb: cum vor copilarii copiii nostrii?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *