Doua zile

24 iulie 2007

“Vreau sa gust fiecare particica din trupul tau, sa ma pierd in ochii tai, sa te las sa respiri si pentru mine, sa accept sa am valoare doar langa tine si pielea mea sa poata simti doar degetele si buzele tale.

Vreau sa ma imbat dintr-o picatura de roua de pe gatul tau, sa fac lumea asa cum ti-ai dori tu sa fie, sa te protejez si sa te iubesc pentru toata viata mea cu o singura conditie, accea de a nu ma lasa sa ratacesc drumul spre tine.”

Si partea proasta e ca atunci cand intalnim persoana la care visam, ea poate sa-si fi gasit deja sufletul pereche… Si atunci nu poti decat sa-ti pui inima pe hartie in timp ce-l privesti cum doarme, fara a banui cate se petrec in mintea ta.

Ajungi sa vrei sa tipi, sa stie toata lumea de ce esti atat de fericita, dar sfarsesti prin a-ti autocenzura blogul, cauta prietenul pentru a-i spune ca vrei sa va despartiti, si incepi sa devi altcineva.

25 iulie 2007

Azi am pus punct unei alte relatii, in stilul meu caracteristic. Mi-a reprosat ca nu am coloana vertebrala, poate are dreptate. Nu am putut sa-i spun ca vreau sa ne despartim pentru ca eu m-am indragostit de altcineva, si desi nici nu m-am sarutat cu persoana aceea si nu am cum sa ii fiu alaturi… am simtit ca asa e mai corect. I-am spus doar ca “nu merge”. Am fost insensibila, l-am ranit, dar… nu imi pare atat de rau pe cat credeam…

Avem perioada in care luciditatea noastra ne sperie si perioade in care nu vedem nimic clar, ne mintim si traim intr-o poveste din care stergem dupa cum aveam chef personajele care ne sunt antipatice. Incet, incet, dupa relatii ratate, si istorii sexuale pe care am vrea sa le stergem… ne trezim ca suntem singuri. Nu mai avem energia pentru a mima entuziasmul unei prime intalniri sau orgasmul doar ca sa nu-l faci sa se simta prost.

One thought on “Doua zile”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *