Cu bune si rele, cum este vorba aia. Ei bine, totul pe lumea asta are un pret ce trebuie platit, acum sau mai tarziu. De multe ori, in Romania, termenul de freelancer este asociat cu somer. Asta-i nivelul de cunostinte a romanului de rand, insuficient informat cu privire la actualitatea zilelor noastre.
As vrea sa spun ca a fost super si usor, dar as minti. Am subestimat impactul pe care il poate avea asupra vietii mele, dupa aproape 9 ani de munca la diferite companii, timp in care cele mai lungi concedii au fost de 2 saptamani si o data de 3 saptamani. In rest am muncit non-stop in toti acesti ani ca un fraier, viata iti trece prin fata ochiilor, daca esti cascat o sa pierzi multe. Dar nu o sa va plictisesc cu amintiri amare si ganduri de genul asta. Mai degraba vreau sa va impartasesc experienta si lectiile invatate in tot acest timp.
De cand lucrez ca freelancer am mai mult control asupra timpului, asta mi-am dorit cel mai mult. Am visat sa pot iesi la o cafea in mijlocul zilei fara sa dau explicatii unui sef sau coleg, acum pot face asta. Ca freelancer am mai mult control asupra oamenilor cu, care lucrez si intru in contact. Sunt sef si angajat in acelasi timp, am invatat sa trag de mine si sa fac din munca o rutina placuta. Ce, credeati ca banii pica din cer? Chiar daca lucrez de acasa sau dintr-o cafenea, am termeni limita si proiecte de predat. Daca m-as culca pe o ureche si as dormi pana la pranz.. vai de capul meu. Intre timp am invatat ca trebuie sa investesc in mine, am invatat sa imi vand serviciile si experienta acumulata de-a lungul timpului. Am mai invatat sa investesc in locul de munca, un birou si scaun confortabil ajuta enorm (moral, productiv, etc.).
Unul dintre cei care m-a ajutat cu informatii valoroase la inceput a fost Ionut. Pe langa sfaturi utile m-a ajutat si financiar acordandu-mi sansa sa lucrez la un proiect exact intr-o perioada in care aveam probleme cu banii. Asta se intampla toamna trecuta pe vremea cand locuiam in Belgrade, Serbia.
Unii m-au privit cu admiratie si altii mai putin placut. Cand lucrezi pentru o firma ajungi sa fii un robot, o piesa ce poate fi schimbata cu usurinta. De multe ori nu vezi dincolo de ceata din fata, te incapatanezi sa rozi aceasi ceapa amara. Iar si iar, fara sa-ti dai seama ce pierzi. De aia este dificil uneori sa intelegi o persoana care s-a hotarat la un moment dat sa zica stop si sa o ia de la capat, dar in felul si ritmul lui. Iti trebuie curaj pentru asta, iar multi il pierd, pe langa ani buni din viata, cand lucreaza pentru o firma (patron).
Am invatat sa fiu mai chibzuit cu banii, inca mai am lectii de invatat, dar sunt multumit de nivelul la care am ajuns. Prefer sa ma gandesc foarte putin la trecut si cat de risipitor eram, aveam un salariu fix, stiam ca peste X zile imi intra alti bani in cont. Acum situatia este altfel, fiecare zi difera de alta. Daca saptamana asta am de lucru pana peste cap este posibil ca saptamana viitoare sa am mai mult timp liber. Nu stii niciodata ce va urma, esti intr-o lupta continua pentru task-uri noi care iti vor aduce bani pentru a te intretine. Dar este si o placere in a lucra, pana la urma singur am ales domeniul asta pentru ca imi place enorm de mult.
Mai sunt multe de zis si articolul a devenit stufos acum cand ma uit la randurile scrise aproape instantaneu. Cel mai important aspect este gradul de satisfactie si implinire, sunt multumit de aceasta decizie si am zis ca voi face tot ce imi sta in putere sa nu ma intorc de unde am plecat: lucrul la o firma (patron).
Cel mai nasol cand trebuie sa-ti intrerupi un task important cand cineva de-al casei spune du-te si du si tu gunoiul ca nu mori 2 minute, sau mergi pana la magazin ca nu ai mai fost de cateva zile….