De anul trecut am inceput sa suport din ce in ce mai putin oamenii care vorbesc mult despre ei. Inca mai caut motivele care au declansat acest disconfort de a sta in preajma oamenilor (prieteni, rude, colegi, vecini) care au tendinta de a vorbi mult despre ei si trecutul lor. Sigur ii cunoasteti, sunt cei care daca ii lasi sa vorbeasca 3 ore despre ei nu realizeaza cand au depasit pragul de bun simt si respect pentru cel de langa ei. Din punctul meu de vedere o discutie intre doua persoane sau mai multe se rezuma la intrebari si raspunsuri, mingea este pasata de la unul la altul. In fond asa ajungem sa cunoastem oamenii din viata noastra. Ei bine, sa vorbesti doar despre tine nu este frumos. Cele mai enervante sunt fazele cand persoana respectiva incepe aproape toate propozitiile sau frazele cu “eu am facut” sau “eu stiu”.
Probabil multi nu acorda atata atentie acestui detaliu, dar oare stiti de ce astfel de persoane vorbesc atat de mult despre ei? Motivul principal este lipsa atentiei, nu au primit destula atentie si afectiune in copilarie si asta i-a marcat pe viata. Sau poate in prezent nu primesc destula atentie cat isi doresc, in felul asta vorbind mult despre ei asteapta recunostinta si atentia celor din jur. Este foarte importanta atentia si devotamentul pentru cresterea propriilor copii, daca nu le oferi ce au nevoie ajung sa fie marcati pe viata. Asa se explica de ce unii devin masochisti sau sadici, este un alt exemplu pe langa cel maientionat mai devreme.
Sunt curios voi ce faceti in situatii de genul asta cand un prieten sau cunostinta incepe sa vorbeasca fara oprire despre viata lor. Inteleg momentele cand au avut un necaz si simt nevoia sa se destainuie cuiva, toti am trecut prin asta. Fortandu-ma sa-ti cunosc toata viata in doua ore cat stam la o cafea nu este o idee prea buna. Sau vrei sa-mi demonstrezi ca esti cel mai bun de pe planeta? Pentru cei care nu ma cunosc personal, sunt genul de om care prefera sa raspunda la intrebari decat sa palavrageasca mult si fara rost. In felul asta persoana de langa mine afla exact ce ii trebuie fara sa ii incarc memoria cu informatii de care nu are nevoie sau sunt irelevante discutiei.
Mi-am propus sa fiu mai direct in situatii de genul asta si sa ii atentionez pe cei de langa mine cand o “iau pe aratura” si discutia devine inconfortabila. Sunt doua modalitati de a-l atentiona pe cel in cauza: poti vorbi direct si pe sleau sau cu manusi. Sunt oameni si oamenii, unii mai sensibili si altii mai dintr-o bucata cum se zice. Ca sa nu o mai lungesc, pe viitor unii o sa simta pe propria piele cat de serios si hotarat sunt in aceasta problema.
Sursa imaginii: enrichmentjournal.ag.org