Unii constanteni au auzit macar o data de numele acestui lant de supermarket-uri si destui i-au trecut pragul de-a lungul timpului. Primul supermarket Adivin a fost infiintat in anul 1995 (daca imi aduc bine aminte) si eu am inceput sa fac cumparaturi de la ei pe vremea cand locuiam cu parintii mei in zona Pod Butelii (acum cativa ani buni).
Ei au facut trecerea de la magazinele si buticurile de cartier spre hipermarket-uri. Imi aduc aminte bine ca trebuia sa alerg pe la mai multe magazine ca sa acopar lista de cumparaturi. Dupa ce s-a deschis supermarket-ul Adivin pe strada Luptatori lucrurile s-au schimbat in bine, eu cel putin asa am simtit. In special de sarbatori (pascale, de Craciun) mergeam la ei si gaseam tot ce imi trebuia, aveau de toate.
Eh, timpul a trecut si au inceput sa se deschida din ce in ce mai multe supermarket-uri si hipermarket-uri in oras. Usor, usor clientii au inceput sa-si faca cumparaturile in alta parte. Intre timp au deschis un restaurant, aprozar si un magazin cu produse de menaj, toate langa acest supermarket. Dar si calitatea a inceput sa scada simtitor. Probabil am inceput sa am asteptari mai mari de la un supermarket de cartier dupa ce am vazut cum se prezinta altele mai mari.
Cred ca in ultimii 3-4 ani am oprit de maxim 2-3 ori sa iau ceva pentru ca era in drum. Asa s-a intamplat si zilele trecute, seara, cand tot cautam patrunjel proaspat sau uscat. La vreo 3 magazine nu aveau, nici nu ma mir, in fond suntem in mijlocul iernii. Am zis sa opresc si la aprozarul Adivin de pe strada Luptatori, poate am noroc. Intru in aprozar, intreb daca au leustean si mi se raspunde ca nu, vanzatoarea mai ca s-a inecat incercand sa inghita mancarea si in acelasi timp sa-mi raspunda la intrebare, asta se intampla la casa. Apoi am intrebat daca au macar leustean uscat, mi-a aratat spre un raft unde am gasit leustean uscat in punga. Am ramas placut surprins sa vad ca cineva s-a gandit sa faca o afacere din asta si sa ambaleze legaturi de leustean uscat (mai ales acun iarna). Nu m-am uitat ce scrie pe ambalaj, am mers direct la casa sa platesc cele doua pungi (3 lei).
Ajungand acasa si uitandu-ma mai atent la pungile cu leaustean m-am desumflat instant. De fapt nu este nicio afacere, cred ca li se uscau legaturile de leustean pe raft si s-au gandit sa le usuce repede. Apoi le-au ambalat in pungi de foi de placinta si asta e. Ai zice ca este o gluma, dar asta-i adevarul.
In ziua de astazi fiecare se descurca cum poate..