Gandurile unui corigent in relatii

Am revazuto dupa atatia ani, o zic de parca a trecut o viata de om. Adevarul e ca s-au intamplat multe de atunci.. 8 ani de zile nu sunt de colo. A ramas aproape la fel, asa cum o stiam cand am cunoscut-o, cand am sarutat’o prima data, cand imi completa oracolul sau cand ne inmanam cadourile de Sf. Valentin. Sunt sigur ca nu m-a recunoscut desi ne-am “intalnit” accidental de mai multe ori in ultimul timp. Azi ne-am intalnit iar privirile in troleu cand ma indreptam spre centru. Am avut o retinere prosteasca, vroiam si inca vreau sa o abordez.. sa schimb cateva cuvinte cu ea si sa aflu ce mai face. Ma enerveaza acele momente cand sunt atat de timid, exact ca un adolescent ce vrea sa cunoasca o fata, dar ii este prea teama sa intre in vorba cu ea. Ma tot intreb ce sanse as avea acum daca as intra iar in discutii cu ea. Nu stiu mai nimic din prezentul ei, unde invata, daca are pe cineva, ce muzica asculta, ce ii place sa faca si cum isi petrece timpul liber.

E acel sentiment de care imi era dor, sa plac pe ascuns pe cineva si sa imi fie teama/rusine sa abordez acea persoana de teama sa nu ma refuze. Si ma tot multumesc cu simple priviri asteptand un moment prielnic..

3 thoughts on “Gandurile unui corigent in relatii”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *