M’am trezit in dimineata asta cu cerul inorat si stropi mari si desi ce imi bateau in geam.. afara ploua cu galeata si se simtea acea racoare de toamna. Dupa ce mi’am facut siesta de dimineata.. am iesit din bloc indreptandu’am spre munca. Ploaia se oprise pentru cateva clipe si acum doar cativa stropi mai cadeau pe ici si pe colo tulburand baltile ce se formasera peste noapte. Desi se simtea inca caldura emanata de asfaltul incins cu o zi in urma.. racoarea de dupa ploaie o simteam in aer.. in narile’mi usor infundate de banala raceala de care nu mai scap de ceva timp. Si mergand si ferindu’ma sa nu ma murdaresc de noroiul ce strica uniformitatea asfaltului proaspat turnat.. anumite pasaje si flash’uri mi’au navalit capul. Era senzatia aia cand stai la munte pe veranda unei vilisoare sau a unei cabanute intr’o dimineata ploiasa.. o toamna tarzie cand iti sorbi cafeaua si tragi ca un calic dintr’o tigara cuibarindu’te intr’o bluza larga. Si auzi stropii de ploaie cum lovesc tot ce intalnesc in calea lor.. ca apoi sa se grupeze in mici siroaie ce se onduleaza coborand spre pamantul insetat ce le primeste cu bratele deschise. Si e placut.. sa auzi natura in splendoarea ei..
Mergand spre munca.. fumam si parul pe mana mi se ridica. Simteam furnicaturi pe spate si m’a apucat asa un dor de munte.. de apa.. de natura. In apropierea sediului.. picaturile lenese ce abia coborau au inceput sa se inmulteasca.. a inceput sa ploua din nou udandu’mi tricoul portocaliu.
