Inconjurat de o aura protectoare

Am realizat ca desi trecutul si interactiunea cu o persoana poate nu s-a terminat cu bine.. sunt in stare sa ii tin capul pe umarul meu si sa las acea persoana sa imi planga in brate.. sa se descarce. Am mai zis de atatea ori ca nimic nu e batut in cuie si daca azi zambesti maine este posibil sa te gasesc plangand si inecandu-ti amarul cu bere si tigari pe malul marii. Inca o fila din cartea vietii s-a terminat.. incepe o pagina noua pe care azi o scrii si maine o sa zambesti cand o recitesti chiar daca printre randurile scrise de tine s-au strecurat cateva lacrimi amare. Indiferent ca razi sau plangi.. viata merge inainte si tot ce te inconjoara ramane la fel ca si cum nimic nu s-a intamplat.

Fericire alimentata din interactiunea cu una sau mai multe persoane.. nu cunosc termenul.. cel putin de cateva luni incoace. Cred ca am trecut iar peste o stare aiurea in care imi muscam pumnii implorand putin ajutor de sus si intrebandu-ma daca chiar nu merit nimic si eu.

Imun la fluturasi si surasuri strengare merg inainte cu un singur gand in minte: o sa imi vina si mie randul sa imi incalzesc fata la soarele puternic ce rasare pe aleea mea. Pana atunci stau si privesc cum la fiecare pas mi se confirma ceea ce stiam deja: oamenii sunt previzibili.