Probabil putini dintre voi stiu ca s-a vorbit prima oara despre Inteligenta Artificiala (AI – Artificial Intelligence) in anul 1956, iar la vremea respectiva totul parea ceva ce exista doar in imaginatia oamenilor, un vis prea frumos pentru a fi realizat, cu atat mai mult sa poata fi materializat. Dar cum orice vis poate deveni realitate, cat timp exista pasiune si daruire, iata ca trecand aproape 60 de ani de atunci, termenul a depasit barierele visului si au depasit asteptarile. Inteligenta artificiala este prezenta in majoritatea stiintelor care doresc sa se afirme, este prezenta in viata noastra sub multe forme si vrem tot mai mult.
Desi acest vis a fost dus la indeplinire, majoritatea oamenilor nu sunt constienti ca, inteligenta artificiala de care suntem inconjurati zi de zi, a creat o dependenta de care cu greu putem scapa. A devenit o obisnuinta sa ne comandam o pizza acasa de pe telefonul mobil (e un exemplu banal) sau sa purtam in buzunarul nostru un dispozitiv care inlocuieste cu succes televizorul, cat si accesul la cea mai mare biblioteca existenta: internetul. Acestea sunt deja lucruri obisnuite in secolul XXI.
Avem de-a face deja cu alte provocari si noutati. In prezent, gigantii lumii IT concureaza intr-un nou domeniu: inteligenta artificiala pe post de asistent personal. Pasul urmator este scoaterea pe piata a unor super masinarii care pot rezolva situatii dificile si poate oferi solutii. Intr-atat de comozi am ajuns? Adica omul sa fie privat de a lua decizii de unul singur? Fara ca noi sa fim intrebati macar, ne este planificata viata, cu lux de amanunte, de la cum sa ne imbracam pana la cum sa comunicam cu cei din jur si prin ce mijloace. Practic, au fost inventate nevoi, ca ulterior sa fie impuse oamenilor si acestea au generat dependenta. Deja multe fabrici functioneaza doar in baza masinariilor, oamenii fiind prea lenti in miscari pentru interesele unor producatori. Cat mai multa productie in cel mai scurt timp. Asta este deviza principala. Sunt doriti robotii care sa se comporte uman, dar provocarea vine de la multitudinea de comportamente umane, lucru care intarzie oarecum dorintele marilor intreprinzatori. Se lucreaza intens pentru introducerea treptata a robotilor in viata de zi cu zi, imaginati-va ca veti fi intampinat de un robot la receptie cand mergeti pentru o consultatie.
Chiar daca la un moment dat s-ar putea dezvolta un soft care sa fie in stare sa copieze la perfectie memoria umana, cel mai mare obstacol al acestuia il va reprezenta liberul arbitru. Noile modele de roboti au in componenta computere programate sa “auda”, sa “vada” si sa reactioneze la anumiti stimuli externi. Mai mult, exista deja roboti care pasesc asemenea unei fiinte umane, disting o voce din mai multe, raspunzand doar la comanda acesteia, se pot orienta in spatiu si pot recunoaste obiecte si multe altele. Poate ca este visul multora, dar se uita cateva amanunte esentiale. Oricat de performanti vor fi acesti roboti, nu vor putea prelua: libertatea, afectivitatea, intentia, ratiunea, interesul sau viziunea pe un anumita perioada. Exista multe comportamente care sunt caracteristice doar omului. Aceasta reprezinta marea deosebire intre lumea AI si lumea umana.
Sursa imaginii: philly.com
