Legende dobrogene (prima parte)

Fiecare a auzit macar o poveste despre trecutul regiunii Dobrogea (Dobruja cum era cunoscuta in antichitate) si m-am gandit ca as putea scrie cateva randuri pentru completarea cunostintele celor interesati 🙂

Legenda Tomisului

Fiecare roman a auzit de orasul Constanta si il asociaza imediat cu soarele si marea, dar putini stiu ca in spate exista o legenda misterioasa care sta la baza crearii celui mai batran oras al tarii. Conform legendelor, acest oras a fost intemeiat in urma colonizarii grecesti si se numea Tomis. Si totusi cum a inceput totul? Potrivit unei legende care circula in antichitate, la rasarit de tara noastra stapanea un rege, care avea printre alte bogatii si Lana de Aur al unui berbec. Ca sa nu fie furata, a ascuns lana intr-o pestera, care era pazita de un balaur. In scurt timp, s-a dus vestea ca exista lana de aur. Tanarul grec pe nume Iason, fiind insotit de oamenii sai, s-a dus la rege sa-i ceara lana de aur. Inainte de a-i oferi lana, regele l-a pus la cateva incercari pe tanarul Iason, gandind ca asa il va omori. Medeea, fiica regelui, impreuna cu fratele ei mai mic, l-au ajutat pe Iason in toate incercarile lui si acesta a iesit invingator. Chiar si asa, regele nu s-a tinut de cuvant. Dupa aceasta, fiica regelui a adormit prin farmece pe balaurul care pazea pestera, iar Iason l-a omorat. Astfel a reusit sa ia Lana de Aur.

De teama tatalui sau, Medeea si fratele ei mai mic (care a fost tinut ostatec la bord) au fugit impreuna cu Iason si cu tovarasii lui, cu o corabie pe Marea Neagra. Desi corabia era iute pe mare, urmaritorii lui Iason se apropiasera destul de mult. Realizand pericolul iminent, Medeea l-a indemnat pe Iason sa il ucida pe fratele ei, apoi sa il taie in bucati si sa-l arunce in mare. Obligat de obiceiurile funerare ale vremii, regele le-a pierdut urma, dupa ce a inceput sa adune ramasitele fiului sau si le-a ingropat pe tarmul din imediata apropiere. Si pe acel loc s-a intemeiat cetatea TOMIS (tradus din greaca inseamna “taietura”). Dupa mult timp de la aceste intamplari, imparatul bizantin Constantin cel Mare a rezidit din temelie Tomisul devastat si a schimbat numele cetatii in Constantiana, in onoarea surorii lui, pe nume Constanza.

O alta varianta, mult mai credibila, apartine arheologilor (“Marea istorie ilustrată a lumii. România de la începuturi la Iancu de Hunedoara”), care considera ca denumirea provine de la taietura din linia tarmului a portului antic (astazi submers, in zona din fata Cazinoului). Parerile sunt impartite, asadar exista mai multe variante ale legendei si nu pot garanta pentru niciuna dintre ele. Insa, poate chiar acest detaliu ofera si mai mult mister..

Mamaia

Milioane de oameni, din tara si de peste hotare, au poposit pe nisipul acestei plaje, profitand din plin de caldura soarelui in timpul concediului. Fasia de nisip dintre lacul Siutghiol si Marea Neagra, denumita plaja MAMAIA are, de asemenea, o legenda misterioasa. Legenda spune ca Mamaia a fost.. o moldoveanca, sotia unui viteaz roman omorat de turci in lupte care se purtau in acele vremuri tulburi. La randul ei, moldoveanca s-a luptat cu ei, dupa care a fost prinsa si luata roaba de catre pasa din Silistra, impreuna cu fiica ei, Constantina. Acest pasa i-a construit o casa pe malul marii, i-a lasat bani si multe slugi de neam moldovenesc, lasand-o pe femeie sa traiasca acolo impreuna cu fetita ei. Atat mama, cat si fiica ei, erau renumite pentru frumusetea si cumintenia lor. Fiica era mereu in preajma mamei ei si ii zicea “Mamaia”. Intr-o zi, pe cand moldoveanca se afla singura pe malul marii, sosi o barca cu cativa turci trimisi de pasa. O rapesc si fug cu ea, pe mare. Temandu-se de soarta ei, moldoveanca isi striga fetita. Aceasta, auzind-o, a iesit afara din casa si, alergand spre barca, striga: “Mamaia! Mamaia!” Desi barca se departa, fetita ajunge imediat la mal si intra in apa. Speriata ca i se ineaca fetita, mama a inceput sa se roage lui Dumnezeu. Ca prin minune, in loc de apa, sub picioarele fetitei s-a ridicat o punte de nisip care crestea. In acelasi timp, mama disparuse ca prin farmec, si observand aceasta, fetita a inceput sa alerge pe puntea de nisip si sa tipe si mai tare: “Mamaia! Mamaia!”. Deslusirea misterului: Dumnezeu ascultase rugaciunea mamei si a prefacut-o pe aceasta in punte de nisip si a asternut-o ca drum intre ape, ca sa nu se inece fetita ei. De atunci, aceasta fasie de nisip, pe care se afla plaja si in zilele noastre, se numeste MAMAIA.

Revin cu partea a doua zilele urmatoare.

Legende dobrogene (a doua parte)

Legende dobrogene (a treia parte)

Legende dobrogene (a patra parte)

Legende dobrogene (a cincea parte)

Legende dobrogene (a sasea parte)

Legende dobrogene (a saptea parte)