Podul ferovial de la Cernavoda (Carol I)

Oare cati dintre voi ati avut ocazia sa treceti cu trenul sau cu masina pe langa acest maret pod? Inca pastreaza arhitectura si maestria acelor vremuri apuse cand s-a ridicat.. fiind cel mai mare din lume si a tronat acolo undeva sus in top pentru o perioada de timp. Totul a inceput cand guvernul I.C. Bratianu a dorit sa faca accesul mai usor spre Marea Neagra si a lansat un concurs international in 1879 de proiecte pentru ridicarea a doua poduri mari pentru transportul pe calea ferata. Dupa cateva incercari nereusite statul a fost nevoit sa apeleze la planul b adica a numit o echipa de romani condusa de Ing. Anghel Saligny. La inceput totul parea un esec, dar, dupa 5 ani de munca minunatul pod se intindea pe o lungime de 4.000 de metri peste Dunare facand legatura dintre Baragan si Dobrogea.

Si totusi dupa atatea nazbatii prin cate au trecut cei care l’au construit si proiectat, fiind inca considerat una dintre minunile Europei, acest pod este neglijat de autoritati si inca nu este inscris in Patrimoniul National. Este functionalbil dar trebuie conservat pentru eternitate.. nu lasat in paragina si supravegheat de 2 angajati CFR.

Ing. Anghel Saligny (n. 19 aprilie 1854 Serbanesti, judetul Galati – d. 17 iunie 1925, Bucuresti)

Academician, inginer constructor, ministru si pedagog roman, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale in proiectarea si constructia podurilor si silozurilor cu structura metalica, respectiv de beton armat, unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti.

A proiectat liniile ferate Adjud – Targu Ocna, realizand primele poduri combinate – sosea si cale ferata din tara noastra (1881 – 1882). A proiectat si construit numeroase poduri metalice, inlocuindu-le pe cele necorespunzatoare, executate de firme straine, asa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmesti, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe inventii proprii, construieste, pentru prima oara in lume, silozuri din beton armat la Braila si Galati. Intre 1884 – 1889 a lucrat la constructia docurilor si antrepozitelor de la Galati si Braila, dand solutii total originale, printre care: constructia fundatiilor pe straturi de fascine si piloti pentru cheiuri, a bazinelor de legatura cu Dunarea pentru silozuri si folosirea, pentru prima oara in lume, a betonului armat in constructia silozurilor. Pe baza unor inventii proprii, Anghel Saligny a construit, in premiera mondiala, silozurile din beton armat, de la Braila (1888) si Galati (1889), la numai doua decenii dupa ce francezul Joseph Monier (1823 – 1906) obtinuse, in 1867, primul brevet pentru elemente de constructii (grinzi, placi, stalpi) din beton armat, acest material putin studiat in acele timpuri. Silozurile proiectate si executate, sub directa indrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale (aveau 30m x 120m la baza si peste 18m inaltime). Peretii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizati, tot in premiera mondiala, din piese fabricate la sol, sub forma de placi. Prefabricarea placilor la sol, colturile de rigidizare si de jonctiune, sudura barelor metalice si mecanizarea la montaj constituie alte prioritati pe plan mondial. In perioada 1884 – 1901, ca sef al Serviciului docuri, si din 1877, ca Sef al Serviciului lucrarilor noi din Directia Generala a Cailor Ferate Romane, solutioneaza problema inlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fara culee, pe linia ferata Filiasi – Targu Jiu (1886).

Lucrarea sa cea mai importanta este proiectarea in 1888 si constructia intre 1890 – 1895 a podului peste Dunare de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa si printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea doua mari inovatii in constructia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului si folosirea otelului moale in locul fierului pudlat ca material de constructie pentru tabliere de poduri.

2 thoughts on “Podul ferovial de la Cernavoda (Carol I)”

  1. ferofiaL -> FEROVI?R, -?, feroviari, -e, adj., s.m. ?i f. 1. Adj. (Despre ?ntreprinderi, instala?ii, transporturi) De cale ferat?, ?n leg?tura cu calea ferat?, care se face pe calea ferat?. 2. S.m. ?i f., adj. (Muncitor, func?ionar, salariat) de la c?ile ferate. [Pr.: -vi-ar] ? Din fr. ferroviaire, it. ferroviario.

    Cheers

    H.I.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *