Portret

As fi preferat sa iti zic in fata si sa iti studiez mimica fetei, reactiile. Dar ma rezum la un banal post pe blog-ul meu..

– Ce vrei sa stii acum? intreba el pe un ton usor ridicat.

– Adevarul! purul adevar; raspunse ea

– Crezi ca asta va schimba ceva? intreba el uitandu-se in jos si jongland tigara de pe un deget pe altul.

– Ramane de vazut.

– Ce vrei sa auzi? Esti, esti o fata, nu iti voi zice “ca multe altele” pentru ca oricum nu este adevarat. Fiecare este diferit si interesant in felul lui, iar tu nu faci exceptie. Esti, uneori esti mofturoasa, dar cred ca e mult spus mofturoasa, sa zicem cu pretentii, da! Zambesti foarte mult si larg, ador acel zambetul afisat cu atata inocenta. Adori copilariile si nu te dai inapoi de la activitati care includ faze tipice copiilor, totusi urasti cand esti confundata cu un copil (ce ironie, nu?). De multe ori persoanele noi din jurul tau te fac o “scolarita cu codite de clasa a 8-a”, dar nu ii baga in seama, nu te cunosc ei. Confuza de multe ori, in ceata pot sa zic, te uiti ciudat si incerci sa deslusesti ce naiba se intampla. Astazi este, maine nu mai este. Sari in sus si te superi cand nu primesti ajutor, atunci cand ai nevoie sau atunci cand il ceri. Din pacate nu merg toate asa cum trebuie, nu in viata asta, nu in timpul asta, nu in cazul tau. Pacat. Tot auzi in preajma ta despre sex, toti vorbesc despre el, cum este, cu cine e recomandat, cum e mai bine, ganduri si vorbe multe se invart in capul tau formand un vartej care iti roade “creierii”. Te macina curiozitatea, e oare asa cum zic ei? Au dreptate? Uneori, poate, de multe ori visezi cu ochii deschisi, totusi cu regret o zic, nesiguranta te cam da inapoi. Iti este teama sa “pasesti peste prapastie legata la ochi”, teama aia de necunoscut la tine este mai profunda si de multe ori este asociata cu esecul. Esti capabila de sentimente mari, daca ar avea cine sa “iti tina mainile si sa iti sarute ochii, buzele subtiri, la bine si la greu”. Esti geloasa, chiar si sufocanta uneori (urasc asta, stii nu?), vrei sa primesti tu TOT, sa fie tot al tau, tipic copiilor.

– Continua, de ce te-ai oprit?; sarise ea ca arsa.

– Stii, ma gandeam acum ce gen de prieten ti-ar trebui; ii raspunse el in soapta de parca cineva ii asculta si incerca sa se fereasca.

– Si ce gen mi-ar trebui?

– Pai, ti-ar trebui un tip cu autoritate care sa te inteleaga si sa te ajute atunci cand ai nevoie de el in preajma ta. Sa iti accepte capriciile si gusturile, sa nu dea inapoi de la actiunile tale copilaresti. Sa te sustina si sa fie tandru cu tine, dar atunci cand e momentul sa stie sa iti fie amic, prieten, iubit, amant, confident.

– Asa, continua; il indemna ea.

– Nu, ajunge! zise el si isi mai aprinse o tigara. Trase din ea lung si sufla fumul cu putere.