Povestea tatuajului

Acum cativa ani de zile imi doream un pierce in spranceana si tatuaj. Cu pierce-ul am rezolvat, momentan l-am dat jos si trebuie sa-i fac gaura noua. Dar tatuajul a ramas la nivelul de “to do”. De curand mi-am adus aminte de aceasta “restanta” si caut un model reprezentativ. Exista o poveste in spatele fiecarui tatuaj. Nu ma refer la ancore, nume de femei si sirene de pe mainile muncitoresti. Din punctul meu de vedere fiecare tatuaj trebuie sa semnifice ceva, tatuajul nu este un accesoriu de care te descotorosesti peste o perioada de timp. Altfel risti sa ramai cu o amintire ce trebuia de mult uitata.

Am inceput sa caut modele si sa ma interesez unde s-ar aseza cel mai bine. As vrea un tatuaj ferit de ochii lumii, sa ramana ceva personal. Poate am mentalitate invechita, poate ma insel.. ramane de vazut. Pe parcurs o sa adaug modele de tatuaje la acest post. Stiu ca tatuajele inca sunt vazute ca fiind ceva urat. Poate sunt, adica ajung sa fie urate daca sunt prost facute sau combinate.

Sunt curios care este povestea tatuajului tau, daca ai unul.

4 thoughts on “Povestea tatuajului”

  1. Mie mi-a luat multi ani sa ma decid ce sa-mi fac.

    Intr-o vara insa, dupa o drumetie in Vama Veche, m-am trezit pe picior cu niste piscaturi sau ceva in niste puncte fixe. Am legat punctele si eventual am descoperit ca formeaza o hexagrama unicursala. Mi-a placut simbolul de egalitate universala intre orice fel de entitati, i-am mai dat si eu alte conotatii si mi l-am tatuat pe antebrat.

    E mic, destul de subtil, simplu, e ok. De multe ori uit de el si cand imi amintesc ca am ceva tatuat pe mine, zambesc placut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *