Profesori ce nu stiu sa profeseze

Eu am idei dezvoltate asupra lucrurilor. Cine sunt eu? doar un observator. Observ cum sunt multi care iti zic sa faci una sau alta iar ei nu stiu ce anume va urma cu exactitate sau ce anume iti zic sa faci cu exactitate, asa au fost “invatati” si ei. Incep cu profesorii. Sunt multi care se numesc asta desi nu merita titlul, chiar si cei care stiu cateceva, care stiu chiar mult, nu se descurca indeajuns de bine… dar din respect pentru ceea ce ne-au invatat, le atribuim un merit mai mare decat ar trebui. Suntem oameni, nu? Trebuie sa fim amabili. Dar ironic, amabilitatea asta ne face mai amari. Se preda atatea lucruri la un nivel atat de mare incat oamenii innebunesc, isi doresc o schimbare radicala sau chiar moartea. Copii care isi injura parintii dupa cativa ani de scoala, deoarece isi dau seama ca parintii au ramas in urma, ca sunt chiar prosti fata de ei, fata de ceea ce ar trebui sa fie ei ca exemplu pentru un copil dar mai ales fata de ceea ce s-au afisat a fi cand le-a zis “fa scoala, ca o sa ai nevoie” sau “eu n-am avut posibilitatea sa fac scoala” si alte blabla-uri psihologice daunatoare… si afli cu stupoare ca totul a fost fals, ca parintii nu stiu ce anume te pun sa faci, ca parintii nu intelegeau ce inseamna o clasa de scoala, un colectiv de copii cu fel si fel de caractere, cu profesori cu aceasi multitudine de caractere…care mai de care cu propria sa metoda egoista de a preda, de a te face nu elev ci sclav al propriei lui invataturi “personalizate”.

Daca te plangi parintilor se comporta de parca ar fi dusmanii tai: “Eu crezi ca la serviciu nu am colegi?”. Da mama si tata, sunt sigur ca la voi la serviciu toti se bat in fiecare zi si isi arunca hartii in cap si rad ca retardatii si multe alte lucruri care se intampla intr-o scoala… desi stiu ca in multe locuri de munca ceva asemanator se intampla, dar nu ma intereseaza! eu sunt copilul mic, ce sa stiu eu? am nevoie de protectie! de raspunsuri! Persoane care s-au sinucis din cauza scolii, atat de multe… din cauza unui sistem deficitar… si oamenii au tupeul sa zica “era un copil linistit, nu ma asteptam! nu stiu cum de s-a intamplat asta!”. Oare nu era prea linistit? chiar nu dadea semne ca il deranjeaza ceva? Copii care se sinucid de frica unui 4, dat de un profesor care se foloseste de stupizenia sistemului invatamantului care preda mult prea multe lucruri pentru a putea fi intelese de un om normal… si prin asta, de psihologia fricii… care iti inhiba orice curaj de a incerca sa inveti sau sa raspunzi la o intrebare.

Multi vor sa domine prin psihologia asta care functioneaza cum am zis mai sus: materie multa, imposibil de invatat cu una cu doua, profesorul stie asta si te controleaza, rade de tine, se ia de tine, te pune sa platesti pentru meditatii facandu-te sa te consideri un prost si un inutil in viata asta… ce profesori sunt astia? ce sistem e asta? ce viata e asta? Toti se injunghie si pe la spate si pe fata si peste tot. Din cauza fricii, fricii de a spune lucrurilor pe fata. Daca dispar cartile… acum, fix acum… cat din materie credeti ca o sa stie acesti profesori ai nostrii? nu multa, chiar sunt sigur ca nu multa… vor stii multe poate… dar nu atat cat ne pun pe noi sa invatam. Chiar si presedintele tarii isi rostea opinii proprii din niste foi, opinii care ar fi trebuit sa le simta ca om si ca roman.

Pentru ce invatam?

Ai trecut de scoala generala, felicitari! fa-te ospatar! a, nu… stai ca faci si facultate… ok… ai terminat facultatea! felicitari! fa-te ospatar! a, nu… stai ca faci si masterat, si orice mai e legat de un sistem standard de invatamant… si tot ospatar ajungi… tot sofer de taxi… tot muncitor necalificat, tot lopatar… si ghici ce! cei care nu au facut scoala si care lucreaza alaturi de tine, sunt mai buni ca tine in meseria respectiva.

Hai sa luam un caz mai optimist: Patron!

Esti patron, ai o afacere, o activitate comerciala… dupa atatia ani de invatamant… atatia ani repet… caci sunt multi! Te pun retoric sa ghicesti din nou ce se intampla: un tigan care nu a facut scoala te ia la practica si la teorie chiar… caci el a facut astea de mult, fara scoala! caci se poate! caci poate asa si este modul corect de a invata. Nu iti vine sa iti iei campii? cam da! si de ce? ca ai fost indus in eroare. Pana la dezvoltarea unui simt de discernamant esti un robot, depinde uneori si de mediu, dar in general… esti un robot, nu ai caracter sau alegeri… si pentru majoritatea cred ca este foarte greu sa se schimbe. Multi oameni destepti sunt prosti. Ironic iar… ironie… cuvint definitoriu pentru viata noastra. E simplu… esti un “tocilar”, inveti zi de zi, citesti tot ce apuci… si inveti mecanic. Iei doar 10, felicitari… dar unde ajungi? la cel mai bun liceu… ok… apoi unde? la cea mai buna facultate… ok… apoi unde? dupa atatia ani… unde? la un loc de munca? cum sa ajungi acolo? ca tu nu stii practic ce trebuie sa faci, ai invatat doar teorie… si teoria aia ai invatat-o intr-un mod rigid… ai stiut mereu ce sa raspunzi dar nu ai stiut de ce. In meserie trebuie sa stii de ce, dar tu nu stii, ca nu ai fost invatat asa, nu astea au fost valoriile tale, nici nu ai avut valori macar… asa ca ce faci? mai nimic… vanzatoare la taraba cu diploma de facultate.

Ideea este sa iti dezvolti o personalitate..

Dar mai nimeni nu o face caci e greu; unii o fac, dar majoritatea nu. Pe langa destept trebuie sa fi si istet. In afara ca e greu de la sine sa te afirmi, e greu sa descoperi lucruri noi, sa iesi din mediul in care te-ai nascut, sa adopti noi principii straine. Cine are timp? facem scoala cat? 30 de ani aproape… si scoala ce e? ceva fals, categoric si evident fals, desigur ca poti citi printre randuri si sa extragi tu ce vrei si ce iti ajuta din tot… dar e extrem de greu sa te evidentiezi intr-o asa maniera, mai ales ca pe langa greutatea de la sine avem si o greutate din partea multora care nu accepta afirmare si schimbare, care nu accepta individualism… Statul te vrea prost… te vrea suporter la meciuri pe stadioane… sa urli odata cu toti, nu te vrea sa fi tipul din coltul clasei care se uita visator pe geam.

In detaliu se intampla asa: profesorul iti da sa inveti prea mult, tu nu poti, te lasi de invatat… devi prost sau mori. Cam asta se intampla acum in tara, caci s-au exagerat lucrurile de la un timp. In fiecare an ceva nou, o carte noua, o metoda noua, un subiect nou la bac. Totul e haotic, suntem cobaii invatamantului romanesc; vorbesc de Romania cand ma refer la toate astea, caci am o presimtire ca in lume nu e totul la fel… viata nu e “naspa” peste tot… am pus ghilimele la cuvintul ‘naspa’? pardon… Academia Romana s-a hotarat sa-l adauge in viitorul Dictionar Explicativ care va iesi in 2010-2011… alaturi de cuvintele “cool”, “looser”, “marfa”, “beton”… suna bine viitorul invatamantului, nu? Deja vad pe un “Gigel” gasind in foaia de bac o cerinta de genul: “folositi intr-o propozitie cuvintele: cool, beton, looser, marfa…” iar gigelu’ fiind in tema ar face imediat o propozitie de genu “Ce cool si beton de mine ca nu sunt un looser sa invat cum trebuie limba romana, marfa asa!” iar omonimele gramaticii limbii romane vor ajunge fix in acest hal.

Nu avem scapare!

Lasand oamenii care sunt profesori de meserie as dori sa spun cateceva si despre proprii nostrii profesori: parintii! Oamenii astia nu prea gandesc. Te pun sa faci atatea lucruri pe care ei nu le cunosc. Si tu le faci, esti de treaba si naiv tu. Dar ce se intampla apoi? Vii acasa, povestesti ce ai facut la scoala si parintele nu e interesat… sau te prinzi ca nu intelege… si te cam miri, asa in prostia ta de copil mic.. dar treci peste asta. Apoi patesti mai multe, scandaluri, intimidari, note proaste sau materie grea… devine mai serioasa situatia… parintii la fel, ba chiar vin cu teorii absurde care iti dau de inteles ca ei nu au trecut prin asa ceva sau cel putin au uitat cum e. Incepi sa te panichezi, sa nu mai apartii de nimic. Inveti multe, citesti carti… carti care ai auzit de la parinti ca sunt bune si ca trebuie sa le citesti pe toate si trebuie sa faci orice iti zice profesoru sau profesoara…adica un(o) strain(a)! Iar multi din ei sunt nebuni de-a dreptul. Tu in sufletul tau stii ca nu e bine si te incurci si mai mult in viata, din cauza parintilor. Apoi citesti in carti cat de bine ar trebui sa fie, cat de modern poate ar trebui sa fie totul… si le povestesti parintilor parerile tale… ei ce iti zic? “lasa visele si invata, viata e grea”. Tu ramai masca… pana acum ce ai facut? nu ai invatat? nu ai facut ce au zis ei? nu ai citit atatea? de ce nu mai conteaza astea brusc?… ce inseamna invatat? exista cuvintul “invatat”? Pur si simplu te nenoroceste paradoxul asta. Faci ce au zis parintii si apoi ei isi schimba radical tactica si zic ca ce ai invatat tu nu e bine, ca e fantezist, ca e ideal deci nu practic. Asadar afli ca ce ai facut ai facut prost. Doare sa traiesti in tara asta, lucrurile astea sunt reale, ce am scris aici se intampla, s-a intamplat si se va intampla in Romania.

One thought on “Profesori ce nu stiu sa profeseze”

  1. Adevar graiesti!Pe mine scoala m-a format ca om,ca personalitate.Sunt o norocoasa,nu?Dar, asa cum spui si tu, meserie am inceput sa invat abia cand am inceput sa lucrez pe cont propriu,practic.Am facut si practica in scoala, dar mereu sub indrumarea cuiva,deci deciziile nu erau ale mele,doar executam.In practica mereu se gaseste cineva cu scoala mai putina decat tine care “stie tot”,te invata,ba chiar te si “arde”, ca ar fi trebuit sa stii!Asta e gandirea noastra,a romanilor.Pe mine nu ma mira tot ce se intampla in tara asta la ora actuala:este rezultatul comportamentului si actiunilor unor oameni asa cum i-ai descris tu mai sus.Pate ca noi,cei care constientizam lucrurile astea,vom putea construi pentru copiii nostri o lume mai civilizata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *