Toamna indragostitilor

Pasesc agale pe langa parcul Voluntarii tragand cu coada ochiului la indragostitii ce se iubesc pe bancile vechi din fonta. Zambesc in coltul gurii si ma gandesc la tine, frunzele uscate se pare ca nu se dau din calea mea si sunt nevoit sa le calc, e un sunet interesant.. exact ca si cum ai strange in mana o paine bine rumenita. Mi’e pofta de paine calda si de buzele tale dulci, desi cu putin timp in urma te’am condus acasa. O adiere rece ma ia prin surprindere deranjand fularul ce imi ocrotea gatul.. imi ridic gulerul la veston pentru a evita o raceala pe care nu mi’o doresc chiar acum. Dupa cateva minute gasesc in sfarsit o banca libera unde sa ma pot odihni linistit.. o tigara merge acum. Dupa tigara bine meritata imi scot un caiet si un pix din geanta, deschid la prima pagina si scriu:

“Draga mea,

Desi am onoarea sa te vad aproape zilnic.. prezenta ta provoaca dependenta si nu ma mai satur sa te privesc.. sa te sarut si sa te alint. Ti’am spus ca te iubesc? Am trait fara tine atatia ani la rand, stiu cum e, dar fara tine nu concep viata.. realitatea asta perceptuta de cele 5 simturi. Stiu ca sunt nebun, ne cunoastem doar de 2 luni si totusi.. in 2 luni se pot intampla multe, altii mor si nu trec prin atatea. Nu credeam ca as putea fi capabil de sentimente atat de mari si ma indoiam ca omul prin constructia lui poate simtii atata fericire.. precum ingerii ce se scalda in rauri aurii si soarele le lumineaza chipurile senine.

Stiu.. sunt nebun, un nebun indragostit de tine. Stiu ca uneori comportamentul meu te surprinde.. dar fac tot ce pot ca sa fi fericita.. macar alaturi de mine. Si acum imi aduc aminte prima noastra escapada.. cand ti’am gustat fiecare centrimetru din piele. Ma bufneste rasul cand imi aduc aminte de vecinul tau cretin de la 3 care turba de nervi ca il deranjam noaptea prin galagia provocata de valurile de placere ce ne contopeau. Ai sa razi de mine daca o sa iti marturisesc ca acum o saptamana dupa ce te’am condus acasa.. m’am oprit in dreptul magazinului cu bijuterii si un inel imi facea cu ochiul.. era ala care il probasei tu cand te visai mireasa si ne amuzam copios de felul cum ar decurge o casatorie intre o zana si un nebun.. TU si EU.

Nu vreau sa te coplesesc cu poezii eminesciene.. vreau doar sa stii ca te iubesc indeajuns cat sa ma pun pe locul 2 in orice.. si orice doreste micuta mea zana.

Al tau iubit, Mihai.”

2 thoughts on “Toamna indragostitilor”

  1. mihai?
    intrigant…
    si un raspuns? astept numele ei si o continuare…
    mereu ma intreb de ce lasi povestile neterminate :-

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *